Recentele evoluții care au loc pe segmentul alfabetizării media în Republica Moldova, dar și în țările din regiune, importanța dezvoltării educației media în contextul amplificării provocărilor ce țin de expunerea la un volum tot mai mare de informații prin accesul la noile tehnologii digitale, înrădăcinarea educației media în sistemul de învățământ pe parcursul ultimilor șapte ani și perspectivele dezvoltării acesteia prin integrarea conceptelor de educație media în cadrul disciplinelor de bază sunt doar câteva dintre subiectele discutate la cea de-a doua ediție a Forumului de Educație Media, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent pe 26 octombrie.
Evenimentul a reunit la Chișinău reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării (MEC), Ministerului Culturii (MC), Consiliului Audiovizualului (CA), comunității de donatori, experți locali și străini, care au analizat cele mai stringente probleme legate de promovarea culturii media în școală și în societate în cadrul mai multor sesiuni, la care au participat în jur de 70 de profesori și profesoare de Educație pentru media de pe întreg teritoriul țării.
Valentina Olaru, secretară de stat la MEC, a menționat că ministerul are o viziune clară privind integrarea conținuturilor de educație media cadrul disciplinelor de bază. „Având în vedere că odată la cinci ani programele de învățământ sunt revizuite, aceasta ar fi una din dimensiunile pe care am putea integra conținutul de educație media. De asemenea, o propunere ar fi să mergem pe resurse electronice (în loc de manuale tipărite) care pot fi ușor modificate, adaptate, dezvoltate și distribuite, fapt care ne va permite să fim în pas cu timpul”, a explicat Valentina Olaru.
La rândul său, Andrei Chistol, secretar de stat la Ministerul Culturii, a vorbit despre modalitățile de promovare a educației media, identificate în cadrul ministerului. „Prin instrumentele pe care le avem (biblioteci, teatre, instituții de cinema) ne dorim să venim cu cât mai mult conținut de educație media pentru a-l promova pe larg în societate. În Republica Moldova avem o rețea de peste 1.300 de biblioteci, prin intermediul cărora putem extinde acest proiect și promova mesajele de interes public. Bibliotecile sunt o resursă valoroasă, iar prin programele de promovare a lecturii, pe care le susținem, putem integra și elementul de educație media. Suntem deschiși să discutăm cu toți partenerii acest subiect, astfel încât ideea educației media să nu fie doar un trend, dar o necesitate integrată în activitățile noastre, conștientizată și promovată în societate”, a mai spus Andrei Chistol.
Angela Vacaru, cercetătoare media, a adăugat că demult se dorea ca „locomotiva educației media să nu mai fie doar societatea civilă, dar instituțiile statului, care, prin includerea acestei inițiative/activități în politicile statului să aibă rolul de coordonator”. „Există state care au dezvoltat fie o strategie națională în domeniul educației media, fie un plan de dezvoltare și implementare a acestei strategii. Formula la care ne-am oprit noi este de a realiza un plan inter-ministerial (MEC, MC, CA), iar instituțiile să-și cunoască rolul și sarcinile care le revin”, a menționat cercetătoarea. În opinia sa, educația media trebuie să meargă mână în mână cu educația digitală. „Putem avea tineri care cunosc foarte bine cum să navigheze pe online, dar să fie analfabeți mediatici și, viceversa, putem să instruim foarte mult, dar dacă persoanele respective nu au abilități digitale acestea pot deveni ușor victime ale manipulării pe online”, a concluzionat Angela Vacaru.
Lupta cu dezinformarea și manipularea se află printre prioritățile Consiliului Audiovizualului. Prezentă la eveniment, Aneta Gonța, vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, a informat că instituția pe care o reprezintă este dispusă să se implice în dezvoltarea gândirii critice prin promovarea educației media. „În multe țări, autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului are și o componentă pentru media. Sper să avem sprijinul colegilor/colegelor și să votăm și noi în acest an, pentru prima dată, un plan de acțiuni ce ar include componenta de educație pentru media. În plus, am creat deja un centru de formare continuă pentru angajații noștri și în timpul apropiat vom avea unele instruiri pe dimensiunea educație media și informație, susținute de experți din Irlanda și Marea Britanie, recunoscuți ca fiind printre cei mai avansați în domeniu”, a relatat vicepreședinta CA.
Experiența României în domeniul educației media a fost împărtășită de Nicoleta Fotiade, expertă la MediaWise Society, și Monica Halaszi, expertă și profesoară. Expertele au evidențiat necesitatea predării educației media, precum și modalitățile de predare a disciplinei în școlile din România.
„Media este o realitate socială, iar educația media nu este doar cum să distingem între știri și falsuri. Este și despre prezența noastră online, despre cum datele noastre personale pot fi folosite de rețelele sociale, despre influenceri, despre apropierea de valori și despre faptul cum în timp se schimbă sistemul de valori. Este despre construcția identității noastre și despre rolul pe care-l avem ca utilizatori de media – utilizatori autonomi, în stare să decidă pentru ei înșiși”, a opinat Nicoleta Fotiade, care a familiarizat participanții cu programul eMerg de formare a competențelor media pe care îl promovează în România.
Monica Halaszi, expertă și profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, România, a relatat participanților experiența sa de „infuzare” a elementelor media în curriculumul disciplinei pe care o predă. „De când am interacționat prima dată cu educația media am descoperit o lume media în manualul de limba și literatura română. Sunt vreo șase ani de când am început să predau această disciplină altfel”, spune profesoara. Ea a mai adăugat că la nivelul României există aproximativ 120 de școli-pilot de predare a educației media. Aceștia sunt profesori de limbă și literatură română, istorie, științe sociale, engleză și franceză, care au conștientizat necesitatea alfabetizării media și cultivării gândirii critice a elevilor, urmând și o instruire în domeniul educației media la îndemnul Centrului pentru Jurnalism Independent din România.
Experiența Ucrainei în domeniul educației media a fost prezentată la Forum de Svetlana Babenco, expertă și profesoară din Ucraina. Ea a povestit despre inițiativa Ministerului Educației din Ucraina de a crea o platformă pentru profesori, întitulată Oсвіти (în traducere – educație), care să-i ajute să predea Educația pentru media, să lucreze cu diferite conținuturi media, să verifice informația, să o analizeze, să identifice dacă aceasta este veridică sau falsă. „Informația care apare în Ucraina nu este toată veridică. Prin urmare, trebuie să-i învățăm pe profesori cum să o filtreze. Sunt unii profesori foarte experimentați, iar alții, care sunt cu mai puține competențe, se pierd în această informație și trebuie instruiți”, a explicat Svetlana Babenco.
Loretta Handrabura, expertă și coautoare a manualelor de Educație pentru media, a exprimat mai multe îngrijorări legate de faptul că, tehnologiile informaționale, pe lângă oportunitățile multiple pe care le aduc creează și foarte multe provocări ce țin, în primul rând, de securitatea națională și personală. „În interacțiunea noastră cu mediul virtual se observă o creștere a agresivității, violenței, a discursului de ură și discursului instigator pe toate criteriile (gen, etnie, politică). O altă îngrijorare ține de faptul că se raportează la antimodele, la influenceri și influencere, adeseori cu antivalori, pe care copiii noștri le copiază fără a se gândi dacă e bine ceea ce fac sau nu. În loc să-și trăiască propriile vieți, ei încearcă să trăiască viața celor pe care îi urmăresc virtual. La fel, sunt îngrijorată de faptul că tinerii și copiii se expun foarte mult, fără discernământ, între ce trebuie să vadă lumea, cât trebuie să vadă lumea și ce trebuie să rămână informație cu caracter personal”, a spus experta.
„Cursul opțional Educație pentru media a fost colacul de salvare într-o perioadă în care a înflorit dezinformarea, manipularea și alte aspecte negative în spațiul informațional, într-un timp al războaielor hibride și a conștientizării că în sec. XXI este necesar să avem o atitudine profesionistă din perspectivă didactică. Suntem în primul an de integrare a educației media la disciplina limba și literatura română și abia așteptăm să vedem unde vom ajunge. Suntem consumatori de conținut media, dar și creatori de conținut și aceasta este o mare responsabilitate civică profesională și personală pe care trebuie să o avem”, a spus Natalia Grîu, expertă și coautoare a manualelor de Educație pentru media.
Despre experiența de predare și relevanța acestei discipline au vorbit și participantele celei de-a doua ediții a Forumului de educație media.
Rodica Boico, directoare adjunctă, învățătoare la LT „Onisifor Ghibu”, or. Orhei
„În acest an predau cursul opțional de educație media elevilor din clasa a III-a. Privind cu câtă ardoare așteaptă copiii să vină la această lecție – să citim ziarul, să analizăm revista la care ne-am abonat toată clasa, să vină cu un dispozitiv conectat la internet și să acceseze cu mândrie QR-codurile, să vizioneze diferite filmulețe educative – mă motivează și pe mine să caut abordări noi, să aflu bune practici și experiențe de predare a acestei discipline opționale. Copiii de astăzi se nasc într-o eră digitală și ne provoacă tot mai mult pe noi, profesorii și învățătorii, la comunicări ce nu țin neapărat de materia din manual, dar de online și elementele media. Mă bucur pentru oportunitatea de a participa la acest Forum. Plec acasă încărcată cu multe emoții pozitive.”
Svetlana Borș, profesoară de Educație pentru media, s. Boșcana, r-n Criuleni
„Sunt o fană înrăită a acestei discipline. Am venit de câteva ori în fața părinților cu informații despre sursele media și am fost foarte surprinsă când la o altă activitate părinții înșiși au venit cu propuneri de subiecte pe care să le discutăm. A fost cea mai bună răsplată pentru mine.”
Aliona Roșu, profesoară la Gimnaziul „Gheorghe Râșcanu”, or. Râșcani
„Încă în anul 2018 am creat ziarul gimnaziului, în care am inclus o rubrică de educație media. Ziarul este destinat elevilor, părinților și cadrelor didactice. Evident, părinții sunt mereu informați despre tot ce considerăm că este important să cunoască.”
Galina Sârbu, profesoară de limba rusă și Educație pentru media la Gimnaziul din s. Brânzenii Vechi, r-n Telenești
„Predau disciplina Educație pentru media al patrulea an și de fiecare dată este o nouă provocare. La Forum am înțeles ce s-a realizat până acum în acest domeniu, unde am ajuns și ce perspective de dezvoltare avem. Am aflat multe lucruri noi care la prima vedere par simple, dar de facto sunt destul de complexe. Voi urma recomandările profesoarei Monica Halaszi din România de a folosi la lecțiile de română pentru analiză texte / articole / materiale de presă. Cu elevii m-am obișnuit să folosesc la lecții materiale audio, video, podcasturi. Cu siguranță, vom continua.”
Forumul de Educație Media – Moldova Media Literacy Forum de Educație Media este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Marii Britanii la Chișinău și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. La fel, evenimentul este desfășurat cu susținerea proiectului „Consolidarea competențelor de educație media în Republica Moldova: Pilotarea abordării integrate în educația formală”, implementat în parteneriat cu Deutsche Welle Akademie și cu susținerea Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania (BMZ).