Ce înseamnă alfabetizare media? Cum putem integra conceptul de Educație pentru media în cadrul disciplinelor reale și umaniste? Ce instrumente digitale gratuite putem aplica în timpul predării conținutului pentru a face lecțiile de Educație pentru media și nu doar mai interesante? Cine sunt și ce mesaje promovează influencerii de pe TikTok și Instagram? Cum putem lupta împotriva dezordinii informaționale care s-a intensificat în ultimul timp și care este rolul profesorului în protejarea elevilor de hărțuirea în mediul online, fenomen ce a luat amploare, în special, pe timpul pandemiei? La aceste și multe alte întrebări au încercat să răspundă participanții la primul forum de educație media – Moldova Media Literacy Forum – pe durata celor șase masterclassuri organizate în cadrul evenimentului.
Atelierele de lucru au evidențiat importanța disciplinei Educație pentru media pentru tânăra generație, necesitatea dezvoltării gândirii critice a consumatorilor de media, precum și rolul cadrelor didactice în acest proces. Sesiunile de masterclass au fost susținute de experți locali și internaționali, în format offline și online.
Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent din România, a împărtășit experiența de peste Prut în integrarea conceptelor de Educație pentru media în cadrul disciplinelor umaniste, iar experta din Ucraina, Iulia Zorea, a venit cu bune practici de integrare a acestor concepte în cadrul disciplinelor reale.
Evaldas Rupkus, trainer de educație media de la Deutsche Welle Akademie (Germania) i-a familiarizat pe profesorii prezenți la atelierul său cu câteva instrumente digitale gratuite (Mentimeter, Plickers, votAR, Wordwall, Joinpd.com, Pear desk), a căror aplicare face lecțiile mai interactive. Expertul a menționat că în prezent există o varietate largă de instrumente digitale, totuși, înainte de a le folosi, profesorii trebuie să pornească de la scopul pe care și-l propun. „Utilizați un instrument sau altul răspunzând la întrebările: Care este scopul meu în această activitate? Am o sarcină individuală sau de grup? Vreau să fac o testare sau o intervievare? Vreau să înțeleg mai bine necesitățile copiilor sau să le testez abilitățile? Astăzi, există atât de multe instrumente, încât există riscul să vă pierdeți în lumea lor”. Expertul a încurajat profesorii să experimenteze în permanență pentru că doar în acest mod vor învăța. „Suntem profesori, dar, în același timp, suntem și elevi pentru că de multe ori învățăm împreună cu elevii noștri. Trebuie să urmărim același scop comun – să devenim mai buni”, a concluzionat expertul de la Deutsche Welle Akademie.
Michelle Iliev, directoarea proiectului de educație EduTok, a analizat calitatea și diversitatea informației promovată pe TikTok și Instagram, evidențiind cine sunt influencerii și ce valori transmit. Moderatoarea i-a provocat pe participanții masterclassului să facă un portret al elevilor care au cont pe aceste platforme, atrăgându-le atenția asupra limbajului pe care îl utilizează și conținutului pe care îl urmăresc. Directoarea de la EduTok a informat că, în urma analizei unui chestionar pe care l-a realizat la începutul acestui an în rândul a 4101 elevi, TikTok este utilizat de 80% dintre elevii cu vârste între 14-18 ani. De asemenea, din numărul total al celor chestionați, doar 14 persoane urmăresc conținut educațional. Moderatoarea i-a îndemnat pe profesori să devină ei înșiși creatori de conținut educațional, iar pentru asta să-și deschidă un cont pe platformele care sunt mai populare în rândul elevilor pentru a fi cât mai aproape de ei. Ea le-a oferit și câteva sugestii legate de cum ar trebui să arate conținutul pe care îl vor crea.
Participanții masterclassului condus de cercetătoarea media Aneta Gonța au examinat un șir de mesaje care circulă în societate pe timp de pandemie și au analizat în profunzime noțiunile știri false, dezinformare, propagandă, infodemie, deepfake. În urma discuțiilor, profesorii au înțeles de ce nu este corect ca avalanșa de informații cu caracter incert să fie pusă sub aceeași umbrelă de „știri false”. Rețeaua Jurnaliștilor pentru Etică (The Ethical Journalism Network) a definit știrile false ca fiind „informații fabricate în mod deliberat și publicate cu intenția de a înșela și de a induce în eroare alte persoane, făcându-le să creadă în minciună sau să pună la îndoială veridicitatea faptelor”. Cercetătoarea media a prezentat concluziile unui raport al Consiliului Europei cu privire la dezordinea informațională, potrivit căruia specialiștii recunosc trei tipuri ale „dezordinii informației” – informații greșite (misinformation), dezinformarea (disinformation) și malinformarea (forma cea mai gravă a dezordinii informației, partajată pentru a provoca daune). „Fiți educați din punct de vedere media pentru a putea discerne în avalanșa de informații. Și niciodată să nu vă îndoiți de faptul că rolul dumneavoastră este extrem de important în acest proces”, i-a încurajat pe participanți Aneta Gonța.
De discuții captivante, ajustate la particularitățile de vârstă şi cele individuale ale copiilor, au avut parte și participanții care au ales tematica „hărțuirea elevilor în mediul online”. Natalia Gribineț-Strogoteanu de la Centrul Media pentru Tineri și Sergiu Toma, psiholog la Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, moderatorii grupului, au desfășurat o activitate interactivă, în care fiecare dintre cei prezenți s-a regăsit atât în rol de pedagog, cât și elev. Moderatorii masterclassului s-au focusat pe consumatorii avizați de informații și noile media, analizând situații concrete în care profesorul poate și trebuie să aibă un rol activ în protejarea minorilor de pericolele online.
La sesiunile de masterclass organizate în cadrul Moldova Media Literacy Forum au participat circa 50 de profesori și profesoare care au urmat programele de instruire în domeniu și predau disciplina opțională Educație pentru media în instituțiile de învățământ școlar.
Profesorii și profesoarele nu au întârziat să vină cu reacții și comentarii la cele întâmplate, evidențiind importanța noii discipline opționale pentru promovarea alfabetizării media și dezvoltarea gândirii critice a tuturor consumatorilor de media.
Svetlana Borș, profesoară de Educație pentru media la Liceul „Mihai Stratulat” din s. Boșcana, raionul Criuleni: „Am lucrat în atelierul moderat de Cristina Lupu, expertă din România. Am vorbit despre infuzarea noțiunilor de educație media la toate disciplinele umaniste. Concluzia este simplă: loc pentru Educație pentru media există oriunde. Trebuie doar să avem inițiativă, să manifestăm profesionalism și dorința de a duce educația media în rândul colegilor de breaslă, elevilor și al părinților. Mulțumesc organizatorilor pentru invitația de a participa la acest forum, la care am avut parte de o doză de vaccin contra dezinformării și manipulării. Am avut o doză de sănătate media, pe care am consolidat-o în cadrul atelierelor de lucru”.
Kristina Cernei, profesoară la Liceul „Onisifor Ghibu” din Chișinău: „Cel mai important este că conținutul acestui curs opțional poate fi cu ușurință integrat în disciplinele de bază. Ca dirigintă și ca profesoară de limba engleză confirm utilitatea tematicilor și termenilor învățați”.
Ana Baranețcaia, profesoară la Gimnaziul din s. Sîrcova, raionul Rezina: „În acest an școlar predau pentru prima dată disciplina Educație pentru media. M-au fascinat conținuturile manualului și toate resursele disponibile auxiliare propuse. Îmi dau seama că pot ușor integra informațiile acumulate la aceste lecții la orele mele de bază. Este actual, important și complex pentru toți actorii educaționali. Vă mulțumesc pentru formarea productivă și motivațională”.
Natalia Cebotar, profesoară la gimnaziul din s. Sîrcova, raionul Rezina: „Este un curs care are tangenţe directe cu disciplinele umaniste pe care le predau. Apreciez evoluţia noului curs şi sunt convinsă de impactul acestuia asupra dezvoltării compențelor de gândire critică a profesorilor și elevilor. Consider, de asemenea, că parteneriatul dintre diverși actori educaţionali este unul extrem de important în abordarea educaţiei media la nivel de comunitate şcolară, comunitate locală şi nivel național”.
Moldova Media Literacy Forum a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii şi responsabilităţii în Moldova” (MEDIA-M), implementat de Internews în Moldova şi finanţat de USAID și UK. La fel, partener al CJI în cadrul acestui eveniment este și Deutsche Welle Akademie.
