Practici inovative de integrare a educației media în educația formală, puterea transformatoare a Inteligenței Artificiale (AI) și implicațiile acesteia în domeniul educației media, abordări și instrumente utile în predarea educației media, alfabetizarea informațională și media – componentă a profesionalismului pedagogic sunt câteva subiecte discutate în cadrul a patru ateliere de către participanții ediției a doua a Forumului de Educație Media, organizat pe 26 octombrie la Chișinău.
Atelierele de lucru s-au desfășurat cu participarea experților și expertelor Bahia Albrecht de la DW Akademie Germania, Arminas Muse din Lituania, Svetlana Babenco din Ucraina, Monica Halaszi din România și Natalia Grîu din Republica Moldova. Sesiunile au avut scopul de a evidenția bunele practici de predare a educației media la nivel internațional și de a face un schimb util de experiență, în contextul pilotării proiectului-pilot privind integrarea conținuturilor de educație media în cadrul disciplinelor școlare de bază.
Practici inovative de integrare a educației media în educația formală
În cadrul atelierului moderat de Natalia Grîu (Moldova) și Arminas Muse (Lituania) participantele au discutat despre „practici inovative de integrare a educației media în educația formală”. Conectat online la discuții, Arminas Muse a relevat pe scurt experiența Lituaniei în domeniul educației media, precizând că „în Lituania acest proces a început în 2005, iar de atunci s-a făcut nu doar un lobby intens, dar s-au investit și multe resurse în instruirea cadrelor didactice, crearea de programe și ghiduri în domeniul educației media”.
„Competența digitală este capacitatea de a utiliza tehnologiile digitale pentru a realiza diverse sarcini, a învăța, a soluționa probleme, a comunica, a crea și a partaja conținut digital în mod eficient, sigur și critic. Dezinformarea nu se limitează la un singur domeniu. Respectiv, prin predarea educației media la toate materiile, elevii învață să identifice prejudecățile, inexactitățile și narațiunile false, indiferent dacă citesc despre evenimente istorice, descoperiri științifice sau critici literare. Diferite discipline utilizează adesea instrumente digitale specializate, de la software de vizualizare a datelor în matematică la instrumente de editare video în arte. Educația media este domeniul care poate asigura ca elevii să folosească aceste instrumente în mod competent”, este de părere expertul.
Natalia Grîu a menționat că în contextul războiului informațional, care devine tot mai agresiv, este foarte important să dezvoltăm o masă critică de oameni care își pun întrebări și nu crede orbește tot ce aude, vede sau citește. „În educație este important să înțelegem cât de necesar este să ajungem la nivelul conștientizării în masă a unor procese sau fenomene. Aici intervine rolul educației media și al dvs. în calitate de profesori și profesoare de a educa tânăra generație să-și formeze propria opinie. Atunci când vom avea o masă critică suficientă în societate, va fi greu să acceptăm dezinformarea și manipularea. Până atunci, însă, trebuie să ajutăm elevii să-și dezvolte abilitățile de gândire critică, indiferent că facem acest lucru la orele de Educație pentru media sau la alte discipline”, a spus Natalia Grîu.
Puterea transformatoare a Inteligenței Artificiale
Bahia Albrecht, expertă din Germania în domeniul digital, cu o experiență de șase ani în cadrul DW Akademie, le-a vorbit participanților la atelierul pe care l-a moderat despre puterea transformatoare a Inteligenței Artificiale (AI) și implicațiile acesteia în domeniul educației media. Bahia Albrecht a explicat în context ce presupun instrumentele AI care generează conținut, precum și felul în care algoritmii ne influențează alegerile. Experta le-a arătat participantelor cum, la modul practic, poate fi distorsionată realitatea prin instrumentele de inteligență artificială ce generează conținut. La fel, Bahia Albrecht a provocat profesoarele și învățătoarele să se gândească la abordări noi de învățare și predare, activități, teme pentru acasă și evaluări remodelate.
Alfabetizarea informațională și media
Experta din Ucraina Svetlana Babenco a vorbit participanților din cadrul atelierului pe care l-a moderat despre alfabetizarea digitală, care sunt provocările cu care se confruntă, precum și despre felul cum reușește împreună cu colegii săi să se adapteze noilor realități.
Vorbind despre rolul profesorului în dezvoltarea gândirii critice a elevilor, experta a îndemnat participanții să facă un portret al consumatorului de media și, de asemenea, un portret al profesorului alfabetizat informațional. În cadrul discuțiilor, s-a recunoscut faptul că pentru a dezvolta elevilor gândirea critică și competențele media, în primul rând, profesorul este cel care are nevoie de o pregătire și formare profesională în acest domeniu. „Profesorul are nevoie de gândire critică, de creativitate, comunicare, cooperare și de competențe digitale pentru a-și dezvolta o nouă abordare în procesul de instruire și predare. Un profesor trebuie să știe să creeze, să prelucreze, să caute și să înțeleagă diferit conținut. De asemenea, el trebuie să știe să soluționeze diferite sarcini cu ajutorul calculatorului și a internetului, să poată folosi eficient și sigur un computer și, nu în ultimul rând, să aibă abilități de a comunica cu alte persoane pe diferite platforme”, a concluzionat Svetlana Babenco.
Instrumente utile în predarea educației media
Monica Halaszi, expertă și profesoară la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, România, a împărtășit profesoarelor prezente la atelierul său unele tehnici de infuzare a elementelor de educație media pe care le folosește la disciplina limba și literatura română. „Odată cu abordarea de a integra conținutul educație media în disciplina pe care o predau am redescoperit textele literare canonice. De la comedia de moravuri sociale și politice O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, pe care o predau altfel, la romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu sau Moromeții de Marin Preda ș.a., văd foarte multe locuri în care se poate realiza infuzarea media”, spune Monica Halaszi.
Din observațiile expertei, pentru elevii care sunt obișnuiți să învețe după șabloane, orice noutate este surprinzătoare și foarte ușor digerată pentru că este altceva. „La elevii cu care lucrez văd dorința de a aborda textul literar din perspectiva vieții reale. Ei vor să învețe că textul pe care îl analizează îi învață ceva – cum să fie, ce să facă ori, dimpotrivă, ce să nu facă? Ei vor să vadă că textul nu este doar un text, dar o mostră de viață reală imaginată. Este de datoria profesorilor să-i ajute pe copii să-și dezvolte competențele de a analiza, de a înțelege un text, de a crea un conținut media. Deși programele curriculare nu vizează educația media, profesorii conștientizează că este nevoie să facă asta. În prezent există școli pilot de predare a educației media în fiecare județ din România”, a specificat experta.
Opinii și impresii ale participantelor
La sesiunile de masterclassuri au participat profesori și profesoare, care au urmat programe de instruire în domeniu și predau disciplina opțională Educație pentru media în instituțiile de învățământ.
Tatiana Catanoi, profesoară de limbă și literatură română, Gimnaziul Ursoaia, Căușeni
„Am venit la Forum să acumulez experiență în domeniul predării Educației pentru media. M-am încărcat cu foarte multă energie pozitivă pe care o voi transmite neapărat colegilor mei și elevilor. Îndeosebi, sunt fascinată de ceea ce am discutat în cadrul atelierului cu formatoarea Natalia Grîu și expertul Arminas Muse din Lituania, care a venit cu experiența țării sale și o deschidere și susținere totală pentru ceea ce facem fiecare în parte. Acest lucru mă motivează în continuare să promovez gândirea critică în rândul elevilor pentru a-i convinge să vadă și să înțeleagă mai profund și complex informațiile cu care interacționează. În acest fel, le formăm valori și deprinderi sănătoase care să-i pregătească mai bine pentru viață. Prin urmare, rolul cadrelor didactice în procesul de integrare a elementelor de educație media în cadrul predării altor discipline (limba și literatura română, istoria, limbile străine) este o necesitate.”
Irina Adam, profesoară de limba franceză la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi”, Chișinău
„Mi-am dorit să particip la acest eveniment și plec cu satisfacția împlinită. Prima formare în domeniul educației media mi-a schimbat radical modul în care îmi structurez cursul pe care îl predau. Încerc să le dezvolt elevilor gândirea critică – îi ajut să descopere cum să privească altfel un material de presă, să-l citească cu alți ochi și să-l înțeleagă mai bine. Mereu spun că nu aducem noi, profesorii, media în clasă la orele de curs. Media este viață lor și ei trebuie să o descopere și să o înțeleagă cu discernământ. La atelierul moderat de experta Svetlana Babenco din Ucraina am înțeles că este foarte important să-i învățăm pe copii să facă distincție între conținut și formă. Detaliile sunt foarte importante și trebuie să fim atenți la ele. Anume acestea formează viziunea de ansamblu asupra lucrurilor și fenomenelor, a realității, în general. Recunosc, cele auzite au fost o descoperire pentru mine.”
Rodica Bogdan, profesoară de geografie la Liceul „Miron Costin”, or. Florești
„Atelierul «Abordări și instrumente utile în procesul de predare a Educației pentru Media» a fost deosebit de inspirațional pentru mine. Am descoperit mai multe idei, pe care aș vrea să le integrez la lecțiile de geografie, cu toate că exemplele pe care le-am discutat s-au referit la disciplina limba și literatura română.”
Forumul de Educație Media – Moldova Media Literacy Forum de Educație Media este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Marii Britanii la Chișinău și implementat de Internews în Moldova, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. La fel, evenimentul este desfășurat cu susținerea proiectului „Consolidarea competențelor de educație media în Republica Moldova: Pilotarea abordării integrate în educația formală”, implementat în parteneriat cu Deutsche Welle Akademie și cu susținerea Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania (BMZ).